Ingenuu.

De ce te ai întors acolo unde ştiai prea bine că nu ai voie? Şi acum de ce mai plângi? Pe chipul de bujor de abia înflorit se rostogoleau lacrimi chinuite, iar caramelul întărit pe degeţele nu se ducea oricât de mult se muncea să l şteargă de rochiţa albă. Dulciurile nu se mănâncă atunci când ai tu chef!

Oricât de grea ar fi pedeapsa sau dureroasă julitura din genunchi, pe care nici măcar nu încearcă să o ascundă, va continua mereu să greşească. Aceleaşi jucării pierdute, hăinuţe agăţate, vânătăi albastre, pereţi mâzgâliţi. Sare de pe un căluţ pe altul, dintr o trăsnaie în altă copilărie. Oamenii trec pe lângă ea şi zâmbesc instinctiv în faţa fericirii naturale; unii îi mai fac din mână. Caruselul se nvârte întruna, iar viaţa este aşa frumoasă de acolo!

Cred cu desăvârşire că inimile nu se maturizează niciodată. Iar cele care par chibzuite, crude, serioase, mature mai pe scurt, nu fac decât un joc de rol – exact ca şi fetiţele care se mpiedică purtând tocurile mamelor şi turtesc rujurile pentru că uită să le închidă după ce le au admirat.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: