Archive for Noiembrie 2010

renastere in denaturare.

28 Noiembrie 2010

Ma intorc de fiecare data cu sufletul descompus, zdrobit de’o vina sinistra care creste mereu ca un germen destructiv in adancul organic, ciopartindu’ma pe dinauntru.

Raman langa usa deschisa de la baie, fara a indrazni insa sa pasesc inauntru. Stiu foarte bine ca imi voi zari imediat chipul in oglinda; si chipul asta nu mai este al casei, ci doar o privire renegata. Ma dezbrac de exterior si’apoi imi descojesc in mod barbar toate amintirile. Inevitabil lacrimile’mi inunda vederea, imbalsamandu’mi noul corp cu aroma de pelin; obligativitatea asta de a renunta la unicele momente fericite din viata mea, o resimt ca pe’un foc de pusca oprindu’se in mine. La picioarele mele, scurgandu’se navalnic, se descompun incet culorile ce’au parasit imaginile care’mi acopereau trupul. Am invatat sa nu mai simt senzatia de lesin si extenuarea ce’mi razbat fiinta.

Zatul de cafea incerc sa’l indulcesc in zadar cu miere, si’apoi ma manjesc cu el pe fata, sa’mi smulg stratul de piele ce poarta urmele culpabilitatii. De fiecare data se intampla la fel, si nu ma abat nicio clipa de la asa-zisul program de purificare. Am invatat sa renunt, sa masacrez momentele, sa cedez bucati din mine. N’am nici trecut nici viitor; traiesc doar clipa de fata. Viata e croita prost, o resimt ca pe’o rochie care cand e prea stramta, cand prea larga..

Ramane insa un loc in care mi’e cu neputinta sa patrund, acolo unde faptele mele exterioare sunt percepute precum unghiile ce zgarie peretii. Ecoul lor il sting cu un somnifer si’apoi adorm in miros de formol.

Ma’ntorc acasa pentru ca nu as putea supravietui fara sa fiu iubita, si plec dincolo ca sa iubesc. Vreau sa iubesc intotdeauna; cred ca asta e motivul pentru care nu vreau sa mor.